Parlamentul scoate „păcănelele” din oraşele mici şi din comune

Actul normativ adoptat ieri de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, ar urma să aibă efecte în 90% din localităţile ţării • Opoziţia politică susţine că noua lege nu are un impact semnificativ asupra industriei păcănelelor • Cu toate acestea, întreprinzătorii din domeniu susţin că vor fi afectate 250 de companii mici şi mijlocii care deţin, în total, 35.000 de aparate în localităţile respective

Localităţile care au maximum 15.000 de locuitori nu vor mai avea săli de jocuri de noroc, potrivit unui proiect de lege adoptat, ieri, de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional. Deputaţii s-au exprimat cu 243 de voturi pentru, patru voturi împotrivă şi doi parlamentari care nu au exprimat nicio opţiune.

Potrivit actului normativ care a trecut de Parlament cu o largă majoritate şi care va fi înaintat preşedintelui Klaus Iohannis spre promulgare, în cazul în care nu va fi atacat înainte la Curtea Constituţională a României, spaţiul comercial în care operatorul exploatează jocuri de noroc, dacă are amplasate mijloace de joc de tip slotmachine, trebuie să se afle într-o unitate administrativ-teritorială cu o populaţie mai mare de 15.000 de locuitori. Dovada numărului de locuitori se face prin adeverinţă eliberată de primăria în a cărei rază teritorială se află spaţiul propus.

După votul din Parlament, deputaţii opoziţiei, deşi au votat pentru, au afirmat că legea respectivă va avea un impact foarte mic asupra companiilor din industria păcănelelor.

Diana Stoica, deputat din partea USR a spus: „Dependenţa de jocuri de noroc este cea mai mare, cu o rată de suicid de unu la cinci persoane, iar flagelul nu există doar în localităţile cu maximum 15.000 de locuitori, ci păcănelele au efecte negative în toată ţara. Am votat pentru această lege, dar lăsăm 50% din populaţie neprotejată în faţa păcănelelor. Lăsăm 11.163.000 de oameni neprotejaţi de această lege”.

Preşedintele AUR, George Simion, a ironizat inteligenţa, strategia şi viziunea alianţei PSD-PNL privind votarea acestui proiect de lege şi a spus că industria jocurilor de noroc spronsorizează coaliţia de guvernare care nu se atinge de aparatele companiei austriece Novomatic instalate în locaţiile Loteriei Române.

Deputatul Miklos Zoltan, UDMR, a precizat: „Nu e suficient ce am făcut astăzi. E un pas binevenit, dar insuficient, dacă ţinem cont că veniturile de până în 10.000 lei din jocurile de noroc sunt impozitate doar cu 3%, iar cele de peste 10.000 lei cu 20%, adică sunt impozitate şi taxate mai puţin decât veniturile rezultate din munca cinstită”.

Vicepreşedintele PNL, Adrian Cozma, a continuat: „Sigur că acest proiect nu e suficient, dar e un prim pas făcut. Vom vota orice proiect de lege care vine să stârpească acest fenomen care lasă suferinţă în urmă, care destramă familii. Vă solicit ca săptămâna viitoare să punem pe ordinea de zi a plenului şi proiectul de lege prin care se interzice publicitatea la jocurile de noroc”.

La rândul său, Alfred Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, cel care a introdus PLx 700/2023 pe ordinea de zi a plenului de ieri, a afirmat: „Este o lege care a trecut cu o largă majoritate. Nu e suficient, este un prim pas, o primă victorie împotriva industriei păcănelelor, care în următoarele zile va trebui să închidă sălile de jocuri de noroc în peste 90% din localităţile României. După ce legea va intra în vigoare, va fi mai bine decât este astăzi, când asistăm la un no man land în care fiecare poate să deschidă câte săli vrea, oriunde”.

• Pierderi în rândul IMM-urilor din industria jocurilor de noroc

Referitor la noul act normativ, reprezentanţii industriei jocurilor de noroc consideră că impactul va fi înregistrat doar de companiile care au astfel de săli în localităţile cu maximum 15.000 de locuitori.

Într-un comunicat de presă remis Redacţiei, Federaţia Organizatorilor de Jocuri de Noroc (FEDBET) arată că a luat act de voinţa Parlamentului cu privire la restricţia care vizează amplasarea aparatelor de tip slot-machines în unităţile administrativ teritoriale cu mai puţin de 15.000 de locuitori.

Reprezentanţii FEDBET precizează: „Votul dat pe un proiect de lege fără analize şi studii la bază s-a desfăşurat de aşa manieră încât să preîntâmpine orice tip de consultare cu reprezentanţi ai industriei şi/sau orice altă parte implicată în activităţile din acest domeniu. Suntem convinşi de faptul că, în urma unui dialog pe aceste măsuri, ar fi fost elaborat un proiect pe care ni l-am fi dorit cu toţii şi care să conducă, în final, la sustenabilitate, responsabilitate, impact social minim şi, totodată, la continuarea existenţei acestei industrii pe teritoriul României. Urmează să analizăm împreună cu membrii noştri impactul acestor modificări legislative. Actuala legislaţie a jocurilor de noroc reprezintă una dintre cele mai moderne legislaţii din Europa, iar adoptarea acestor modificări reprezintă un punct de cotitură, deoarece, este pentru prima dată de când acest domeniu este reglementat în România, când, un anumit tip de joc de noroc – slot-machines – va fi sever restricţionat. Ne aşteptăm ca aceste modificări să vină la pachet cu promisiunea autorităţilor de a preveni şi de a controla piaţa neagră. Unităţile administrativ teritoriale cu populaţie mai mică de 15.000 de locuitori, unde activitatea de jocuri de noroc de tip slot-machines a fost restricţionată, sunt adesea vulnerabile la activităţi ilegale sau la exploatarea jocurilor de noroc neautorizate. Este necesară consolidarea controlului de către autorităţi pentru a se asigura în continuare că toate operaţiunile de jocuri de noroc sunt transparente, legale şi corecte”.

Federaţia patronală aminteşte că în ţara noastră au fost operate modificări legislative importante în industria jocurilor de noroc, dintre care enumerăm: mutarea tuturor companiilor care operează pe piaţă, din alte ţări, în România, astfel încât taxele din exploatarea activităţii desfăşurată în ţara noastră să fie plătite integral aici; mărirea substanţială a taxelor de licenţă şi a taxei de autorizare; interzicerea comercializării de alcool în incinta sălilor de jocuri de noroc; sistem pentru autoexcluderea jucătorilor; mărirea taxei pentru joc responsabil de aproximativ 100 de ori; introducerea unor reguli mai stricte privind publicitatea.

Potrivit datelor furnizate de FEDBET, industria de jocuri de noroc plăteşte taxe zilnice de aproximativ 3 milioane de euro, având un grad de conformare de peste 98% şi peste 45.000 de locuri de muncă asigurate. Totodată, efectul jocurilor de noroc asupra economiei româneşti nu se limitează doar la plata taxelor, ci la companii care furnizează servicii în domenii precum HoReCa, real estate, marketing, contabilitate sau IT.

Cristian Pascu, preşedintele executiv al Asociaţiei Organizatorilor şi Producătorilor de Jocuri de Noroc din România, ne-a spus: „Este o zi neagră pentru noi. Nu ne aşteptam la bruscheţea, la rapiditatea cu care, fără discuţii, în comisii a fost votată şi introdusă în plen această lege care a fost votată de Camera Deputaţilor, mai ales că noi am trimis amendamente pentru soluţii reale care însemnau nu o interdicţie totală, interdicţie care va da drumul pieţei la negru în localităţile care au sub 15.000 de locuitori. Din păcate, în lege au fost cuprinse, fără discernământ, toate aceste localităţi, deşi existau alte soluţii. Noi am propus amendamente, conform jurisdicţiei europene, care să ajute scopul legii şi nu să împingă piaţa la negru, amendamente prin care ceream readucere în aceste localităţi a aparatelor cu miză mică şi câştiguri limitate, care au fost scoase din legislaţie, fără niciun fel de argument de ordonanţa de urgenţă aprobată, completată şi modificată prin legea adoptată ieri în Camera Deputaţilor. Acele aparate permiteau o miză de 2 lei şi un câştig maxim de 1000 lei şi cu restricţiile pe care le-am propus comisiilor parlamentare erau suficiente, împreună cu educarea şi formarea, pentru reglementarea acestui sector de activitate. Este o greşeală modul acesta brutal de interdicţie, atât timp cât erau alte măsuri ce puteau fi luate. Rămân în continuare măsuri neluate, juste, de reducere a vizibilităţii la reclamele stradale. 35 de metri pătraţi este o suprafaţă imensă pentru reclamele privind jocurile de noroc online şi oraşele mijlocii şi mari rămân în continuare cu o densitate mare de săli de jocuri de noroc, fără a fi luate măsuri decente de distanţare pe care noi le-am propus. Din păcate sunt luate populist anumite măsuri, prin care se loveşte în companiile mici şi mijlocii care îşi desfăşoară activitatea în principal în localităţile care fac obiectul noii legi adoptată de Parlament. În marile oraşe, sălile de jocuri se află în mâna companiilor multinaţionale şi sunt puţini antreprenori autohtoni în domeniu care se mai află în aglomerările urbane. Impactul legii asupra marilor jucători va fi minim, dar va fi devastatoare asupra a jumătate din numărul de aparate, aproximativ 35.000 ce aparţin antreprenorilor mici şi mijlocii din micile oraşe şi din mediul rural. În marile oraşe sunt 50 de operatori mari, iar restul de 250 sunt în micile oraşe şi în comune. Practic, ei vor fi obligaţi să iasă din sistem, să îşi înceteze activitatea, care putea fi limitată şi controlată mai bine prin transformarea în jocuri cu risc limitat, care ar fi redus atât pierderile financiare, cât şi vulnerabilităţile pentru populaţia mai puţin informată. Măsurile propuse de noi nu au fost luate în considerare, s-a trecut mişeleşte, pe la spate, fără discuţii în comisii, în aceeaşi zi, interdicţia propusă de domnul Simonis”.

Anchidim Zăgrean, preşedintele Asociaţiei Organizatorilor de Jocuri de Noroc ROMBET, ne-a transmis: „Ne-a luat prin surprindere viteza cu care a fost adoptată această lege. Speram să asistăm la dezbaterea din comisii şi iniţiatorii să ne fi prezentat nişte studii din care să reiasă anumite aspecte constatate. Impactul legii va fi mare asupra activităţii de tip slotmachine, unde sunt incluse şi VLT-urile Loteriei Române care intră la această categorie. Raportul pozitiv adoptat de comisii nu exclude aceste VLT-uri din categoria slotmachines, iar în plenul Camerei Deputaţilor nu s-a propus o astfel de excepţie, proiecutl de lege fiind adoptat în forma în care a ieşit de la comisii”.

• Dezbateri încinse în plenul Camerei Deputaţilor

Opiniile contrare de mai sus s-au făcut simţite şi la dezbaterile din plenul Parlamentului. La începutul şedinţei de plen, Alfred Simonis, preşedintele Camerei Deputaţilor a afirmat: „Este o lege care închide toate păcănelele în localităţile care au sub 15.000 de locuitori, măreşte amenzile substanţial şi în perioada următoare vom trece pe repede înainte şi vom vota şi celelalte legi care sunt depuse în Parlament, indiferent că vorbim de reglementarea şi eliminarea din marile oraşe, dar vrem să vedem şi cum reacţionează industria cu prima lege. Această lege reglementează şi stipulează foarte clar că în 10 zile de la intrarea în vigoare nu se mai poate desfăşura acest tip de activitate în localităţile care au sub 15.000 de locuitori. Această industrie face foarte mult rău României, distruge destine, nenoroceşte familii, desparte familii, oamenii mor din cauza asta, din cauza lăcomiei unora care doresc să se îmbogăţească. Mai important decât să facem o lege rapid este să facem o lege bună. Ne-am asigurat că ceea ce facem astăzi este inatacabil şi de nespeculat de către cei care au foarte mulţi bani şi cu care ne luptăm noi astăzi, dar banii lor nu sunt bani curaţi, sunt bani pierduţi de oameni care îşi distrug destinele”.

Deputatul Ionuţ Moşteanu, USR, a acuzat PSD de ipocrizie şi de faptul că se află la mâna patronilor din industria păcănelelor, acuzaţii întărite şi de deputatul Alin Ilie Coleşa, AUR, care a spus că interdicţia sălilor de jocuri de noroc trebuie să vizeze toate localităţile ţării.

Faţă de luările de poziţie ale opoziţiei politice, Alfred Simonis a precizat: „Ne batem cu o industrie care are o cifră de afaceri de zeci de miliarde euro, care apelează la avocaţi foarte buni, pe care îi plăteşte foarte bine şi de aceea trebuie să operăm cu atenţie aceste legi, nu la grămadă ca să facem un talmeş-balmeş din ele să nu fie aplicabile. Vă cer să avem o strategie, să adoptăm act normativ dupa act normativ, să vedem cum se adaptează, dacă am făcut greşeli, să vedem ce speculează industria şi să facem modificările necesare. Trebuie să acţionăm etapă de etapă, săptămânal, până când vom pune la pământ această industrie a jocurilor de noroc”.

Deputatul Dan Tanasă, AUR, a reiterat că industria păcănelelor este unul dintre principalii sponsori în capmaniile electorale ai coaliţiei PSD-PNL, Iulian Moşteanu (USR) a afirmat că actuala coaliţie de guvernare este părtasă la distrugerea a mii de familii prin noua reglementare, în timp ce deputatul Dumitru Focşa a cerut ca toate casele de pariuri, sălile de jocuri de noroc şi cazinourile să fie mutate în afara localităţilor.

Fostul ministru al Muncii în guvernarea Orban, Violeta Alexandru, a spus că noul act normativ prin care interdicţia funcţionării sălilor de jocuri de noroc nu se aplică în marile oraşe este o dovadă de laşitate a parlamentarilor PSD şi PNL şi că legea a fost făcută la comanda grupurilor de interese din industria jocurilor de noroc.

Faţă de cele de mai sus, Alfred Simonis a precizat că votarea actului normativ este prima victorie împotriva industriei jocurilor de noroc şi aşteaptă să vadă câte săli vor fi închise în următoarele 20 de zile, dacă legea nu e contestată la CCR şi e promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.

Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi ziarul Bursa. www.bursa.ro

2 Thoughts to “Parlamentul scoate „păcănelele” din oraşele mici şi din comune”

  1. […] proiect de lege adoptat, ieri, de Camera Deputaţilor, în calitate de… Articolul Parlamentul scoate „păcănelele” din oraşele mici şi din comune apare prima dată în Magazin Sălăjean. Citeste mai […]

  2. Anonim

    Un lucru bun că le-au lăsat în orașele și localitățile cu peste 15 000 de locuitori, în vecinătatea școlilor. În scurt timp l să vedem păcănele și în interiorul bisericilor și spitalelor. Bani să iasă.

Leave a Comment

error: Conținut protejat!